New to site?


Login

Lost password? (X)

Already have an account?


Signup

(X)

Blog

Psihologia artei-interviu

 Interviu cu Miruna Maria Solomon, Mara Boană, Smaranda Andronic și Smărăndița Dumitriu

Legătura om-artă

De când a existat omul, a existat și arta. Creația este, probabil, un impuls înnăscut omului, deoarece de când avem mărturii ale existenței oamenilor, sau a predecesorilor acestora, avem și anumite modele artistice. Încă din epoca pietrei au fost găsite oase tăiate sau sculptate de mamut; au fost găsite instrumente rudimentare de percuție datând de acum 165.000 de ani. Oamenii preistorici dansau, cântau, sculptau și pictau cum o facem și noi, urmașii lor. Omul a și evoluat împreună cu arta. Datorită unor figuri emblematice, s-au făcut avansuri spectaculoase, revelații artistice și intelectuale. Aceste personalități, a căror ideologii au fost respinse inițial, au ajuns să schimbe umanitatea. Totuși, cum se schimbă o societate prin artă? De ce suntem conectați, cumva, prin creație, până și cu omul preistoric? Ce este arta și de ce suntem noi artiști? Deoarece toate aceste întrebări nu au un singur răspuns, am cerut opinia a patru persoane cu experiențe artistice diferite.

Perspectiva regizorului în devenire

Maria Miruna Solomon are 16 ani, este în clasa a X-a la Colegiul Național „Vasile Alecsandri” Bacău. Miruna este tipul de persoană care, până și în condițiile în care ne aflăm în momentul de față, vrea să fie productivă, să se întreacă pe sine. Deși se axează pe anumite ramuri ale artei moderne (scurtmetraje, videopoeme, documentare, travel videos, poezii publicate în antologii și reviste internaționale), ea nu are un hobby anume, relatând că: „mă ocup de toate”.

Când ai început să te manifești artistic și de ce?

„În literatură, prima distincție a venit în școala primară, când am câștigat un concurs și am fost publicată în prima antologie. Astfel, am avut ocazia să cunosc oameni importanți în domeniu (Mircea Cărtărescu, Ioana Nicolae, ș.a). În film, mult mai târziu, la sfârșit de gimnaziu. Ambele sunt pasiuni din copilărie (și zic eu de viitor), pentru care am lucrat până am obținut rezultate.”

Ce este arta pentru tine?

„Presupun că e un mecanism de exteriorizare, ca oricare altul. Oamenii care fac artă sunt în mod inerent entertaineri, și poate că dincolo de nevoia de a explica ceva intrinsec se află și o mică dorință de a fi recunoscut, de a revoluționa ceva, de a deveni cu adevărat bun în ceva ce aduce împăcare și altor oameni.”

Perspectiva tinerei balerine

Mara Boană are 17 ani, este elevă la Colegiul Național de Artă „G. Apostu” Bacău, dar și la Colegiul de Coregrafie din Kiev, Ucraina. Mara a avut prima tangență cu baletul la vârsta de 5 ani și de atunci s-a îndrăgostit de acest gen de dans, intrând în lumea baletului profesionist la vârsta de 10 ani. Ea spune că flacăra pasiunii ei pentru dans a fost faptul că era pe scenă, că: „pot arăta publicului ceva ce nu are ocazia să vadă zilnic”. De atunci până în ziua de astăzi, Mara a făcut înconjurul lumii, participând la concursuri sau olimpiade internaționale.

De ce continui să dansezi?

„Îmi place să îmi împing ceea ce pare a fi limita, fizic, dar și psihic și deși este o viață grea, nu cum pare, cred că este un privilegiu să te poți numi artist.”

Care este inspirația ta?

„Baletul nu implică creație din partea dansatorului, ci doar interpretare. Pe mine mă inspiră în felul de dansau balerinele din trecut, pentru că simțeau cu adevărat mișcările și nu doar le executau, cum se întâmplă foarte des în zilele noastre.”

Ce este arta pentru tine?

„Arta este ceva necesar și nu doar o plăcere. Pe lângă faptul ca totul ar fi atât de anost și lipsit de culoare fără artă, toată societatea noastră ar fi diferită, deoarece am fi lipsiți de cultură. La un nivel mai personal, nu aș putea trăi fără artă, pentru că deja a devenit o parte din mine și nu m-aș putea vedea făcând orice altceva, care să-mi aducă atâta fericire.”

Perspectiva amatorului de artă

Smaranda Andronic are 18 ani și este elevă în clasa a XI-a la Colegiul Național „Gheorghe Vrănceanu” Bacău. Ea cântă la pian sau dansează ca hobby, nu se consideră neapărat artistă. A început lecțiile de pian în clasa I și le-a continuat timp de 7 ani, fiindcă dorea să: „învăț să mă exteriorizez prin muzică”. Dansul, însă, i se pare un „schimb de energii mistic” care o relaxează.

Ce te inspiră în artă și de ce?

„Acei oameni, care parcă intră într-o transă atunci când cântă, dansează, joacă pe scenă etc. și se transpun într-un univers transcendent al emoțiilor, creând o reacție în lanț, ce îi ajută și pe restul să trăiască aceeași experiență. Aceasta este manifestarea absolută a artei pentru mine, când se produce desprinderea trupului de suflet și contopirea sufletului cu arta”.

Ce este arta pentru tine?

„Este echilibrul perfect și necesar dintre rațiunea zilnică și sensibilitatea pe care trebuie să o protejăm. Este un loc fără reguli, greșeli sau bariere, ce-mi permite să creez tot felul de scenarii, capabile să mă desprindă de prezent. Este intermediarul care te învață să empatizezi cu cineva sau ceva total străin ție. Este un sentiment foarte personal, al cărui anonimat doar eu decid dacă îl dezvălui sau nu. Este ceva omniprezent, dar care are nevoie de un suflet pentru a exista. Pe scurt, este unul din motivele pentru care merită să trăiești.”

Perspectiva psihologului

Smărăndița Dumitriu a devenit psiholog al Centrului de Hemodializă Spital Județean Bacău acum 5 ani, având o experiență anterioară în domeniu de 7 ani, la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Socola”. Doamna psiholog menționează că nu are neapărat o legătură strânsă cu arta, dar că a folosit creația pentru a se elibera de anumite stări emoționale când simțea nevoia: „Creația este un mod de exprimare al emoțiilor. De aceea există art-terapia!”. Totodată, consideră că omul și arta au fost interdependenți până în momentul de față tocmai din acest motiv: „Omul preistoric făcea picturi rupestre, sculpturi religioase, sau instrumente rudimentare pentru că nu avea multe alte mijloace prin care sa se exprime. Arta este o eliberare a trăirilor, o acceptare a evenimentelor petrecute de-a lungul vieții omului. Iar umanitatea necesită astfel de mijloace, întrucât un om diferă de un mamifer oarecare prin conștiință, prin capacitatea de a simți și de a judeca la nivel înalt. De aceea, omul trebuie să-și descarce cumva tulburările create de aceasta. Spre exemplu, din experiența mea, persoane care au trăit traume majore au reușit să își accepte soarta în urma artei.”

Cum influențează manifestarea artistică dezvoltarea personală?

„ Manifestarea ajuta la o conduită mai bună, ne modelează comportamentul; te armonizeaza fizic și psihic. De aceea, studiul artei a fost introdus în școli încă din vremea lui Aristotel. Arta ajuta și la relațiile interpersonale, la introspecție, la auto-cunoaștere. Prin muzică, spre exemplu, orice om se poate exprima, fie că ai voce sau nu. Fiecare poate asculta o melodie care îi place, fiecare are posibilitatea să cânte, să se eliberează prin artă.”

Cum este utilizată arta în terapie?

„Un coleg de-al meu din Iași care lucrează în mod special cu copii, utilizează terapia prin joc. Din punctul meu de vedere, și jocul este o formă de artă, pentru că dezvoltă creativitatea. O altă colegă, care lucrează în Bacău folosește povești terapeutice și desene. Copiii în general se exprimă printr-o formă artistică. Când lucram la Socola, îmi încurajam pacienții să își deseneze emoțiile. Era util, mai ales când persoana respectivă era introvertită sau avea un blocaj emoțional. Adolescenții beneficiază de forma terapeutică a artei odată în plus. Ei sunt in haos, mental vorbind, din mai multe aspecte. În general, însă, psihologia se axează pe ce exprimă arta, nu pe cum arată.”

În general, cum și când încep oamenii să creeze?

„Consider că impulsul vine spontan. Poate sa vină oricând. În momentul de față, sunt șanse să vină mai devreme ca de obicei; trăim într-o societate în care părinții caută să-și ducă copiii la cât mai multe activități. În societatea modernă, posibilitatea unui copil de a își exprima talentul este foarte mare la o vârstă fragedă. Orice domeniu al artei creeaza disciplină, când părinții nu au cum.”

Talentul este ceva înnăscut sau dobândit?

„Este înnăscut, nu dobândit, clar. Putem deveni experți în a cânta la pian, dar în interiorul nostru trebuie să existe deja un talent. Performanța este dobândită. Având în vedere că talentul este înnăscut, nu știm exact de unde vine, totuși; poate fi o moștenire. Și este foarte greu să definești talentul, mai ales când arta are un spectru nelimitat. Arta există în orice domeniu, deci talentul este, și el, în orice domeniu.”

Ce înseamnă arta pentru dumneavoastră?

Omul face arta sau arta face omul?

Omul este o ființă sensibilă; el își formează personalitatea în funcție de genetica lui, de mediul în care se dezvoltă și crește. Totodată, el simte și este afectat de propriile emoții, de propriile trăiri, conștiința sa nu îi dă pace cât timp el este în viață. De aceea, el are nevoia să creeze, are nevoia să se exprime și uneori are chiar și talentul de a face asta. Arta conferă pace și admirație față de uman, atât artiștilor, cât și publicului; oferă șanse de introspecție și dezvoltare personală. Pe măsură ce umanitatea avansează ideologic, tehnologic, etc. avansează și artistic, deoarece arta este unul dintre atuurile noastre față de maimuță. Un alt principiu ce îndepărtează omul de alte mamifere este capacitatea de a fi coordonat social. Comunitățile se formează pe baza unor interese comune, fie că sunt de natură artistică, religioasă, etc. Deci, arta diferențiază omul de animal, avansează odată cu el, îl unește cu alte persoane. Arta, în sine, nu poate fi definită concret printr-o singură ramură a sa; este tot ceea ce omul creează cu un anumit scop la mijloc, cu o anumită semnificație ascunsă care este transmisă tuturor celor care o vizualizează. Există un artist în fiecare om și fiecare om este artist; trebuie doar să își găsească domeniul!

Articol scris de Ilinca Roșu.

Tags:

    Related Posts
    Leave A Comment

    Leave A Comment